Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că într-un timp relativ scurt elevii ar putea avea patru ore de educaţie fizică pe săptămână. Măsura va fi greu de pus în practică, spun profesorii de la această disciplină, din cauza infrastructurii şcolilor.
La nivelul judeţului Dolj, un număr mai mare de ore de educaţie fizică ar putea duce la aglomerări pe bazele sportive. „Mişcarea pentru elevi este necesară. În prezent, la învăţământul primar şi gimnazial sunt două ore, iar la liceu este prevăzută o singură oră. Excepţie fac doar elevii de la specializările de real. Dublarea numărului de ore ar face dificilă derularea activităţilor pe bazele sportive. Orarul trebuie făcut astfel încât să nu se întâlnească mai multe clase pe acelaşi teren. Or, în aceste condiţii, ar fi aproape imposibil de realizat la unităţile cu mulţi elevi, care au o singură bază sportivă. Înainte de a trece la aceste decizii, ar fi nevoie de investiţii în infrastructură pentru a asigura spaţiul şi materialele necesare pentru aceste activităţi“, a precizat Niculina Lazarciuc, inspector şcolar de educaţie fizică şi sport în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Săli de sport improvizate
În mediul rural, unităţi gimnaziale precum cele de la Întorsura, Radovan, Lipovu, Botoşeşti-Paia, Gogoşu, Teasc, Bratovoieşti, Amărăştii de Jos, Pleşoi nici nu au săli de sport, orele de educaţie fizică desfăşurându-se în unele cazuri în locaţii improvizate. La Liceul Tehnologic „Ing. Ionete Aurelian“ din Malu Mare, orele de educaţie fizică au loc în cantina şcolii. „Activitatea se desfăşoară într-o improvizaţie. Aveam o cantină cu sală de mese de 100 de persoane, care a fost transformată în sală de sport. Nu am avut alt spaţiu, dar cel pe care îl avem este suficient în momentul acesta“, a precizat Angela Dodocioiu, directorul liceului. La Rast, localitate afectată de inundaţiile din 2006, sala de sport este şi acum în reparaţii.
Lipsa de dotări se regăseşte şi la Craiova. La Şcoala gimnazială „Sfântul Dumitru“, de exemplu, terenul de sport a fost micşorat după ce o parte din suprafaţă a fost pierdută în procesele de retrocedare. În ceea ce priveşte sala acoperită pentru iarnă, elevii merg într-o clasă mică, cu pereţii crăpaţi şi plini de mucegai. „Orele de educaţie fizică se derulează în condiţii greu de imaginat. Am încercat în mai multe rânduri să obţin o cofinanţare pentru un proiect de bază sportivă similară cu cea de la Băileşti, dar nu am primit nici un răspuns la adresele mele. Este păcat, pentru că în această unitate învaţă 730 de copii şi avem cereri de înscrieri pe care nu le putem onora“, a precizat Ion Sfredel, directorul şcolii.
Prea puţin timp pentru exerciţii
Profesorii de educaţie fizică spun că, pe lângă lipsa de spaţii pentru educaţie fizică şi sport, se confruntă şi cu lipsa timpului pentru a desfăşura activităţile. „În prezent, ora de educaţie fizică este de 50 de minute, un timp prea scurt pentru a executa cele trei momente importante: încălzirea, partea fundamentală şi încheierea cu atingerea tuturor temelor prevăzute. Numai încălzirea durează zece minute. Propunerea ar fi ca educaţia fizică să aibă alocată cel puţin o oră şi jumătate şi nu să avem patru ore de 50 de minute în zile diferite“, a mai spus inspectorul şcolar Niculina Lazarciuc.
De altfel, pentru învăţământul gimnazial, dascălii spun că nu mai există un calendar competiţional care să-i stimuleze pe copii să participe la concursuri sportive sau să facă sport de performanţă. S-a ajuns în situaţia de a organiza concursuri sportive cu trei-patru candidaţi. O contribuţie în acest sens o au şi părinţii, care de multe ori preferă să-i scutească pe copii de la orele de educaţie fizică. Problemele cu care se confruntă această disciplină vor fi puse pe tapet şi la Ministerul Educaţiei, săptămâna viitoare, la consfătuirile cu cadrele didactice de specialitate.
